Te iubesc la nebunie...

Adormit am alergat pe taramul viselor de ieri,am cautat un raspuns la ceea ce mi-am imaginat ieri,si privind spre ziua de maine am descoperit ca traiesc in prezent.Este frumos sa stai noptile cu gand deschis spre ceea ce s-ar putea intampla...secundele se despart greu de timpul ramas,si se leaga frumos intre ele ca un vals al timpului in sala de judecata a iubirii,unde inima da verdictul...unde nu exista avocat sau inculpat, nu exista martori...incarcerat in celula de unde nu vreau a evada,inchisoare federala a sentimentelor unde coleg de carcera este ea...parca nu as vrea ca sa se duca pedeapsa cu care am fost acuzat aceea de a te iubi...aceea de a te vedea zi de zi cum te ridic usor peste mine ma privesti in ochi si imi spui "te iubesc".Buzele ce mangaie obrazul si mainile ce ma ating...ma cuprind si ma strang.Temut de multe am fost,dar cu tine am invatat ca doar o frica sa am in lume aceea de a nu te mai avea.Voios respir briza iubirii si privesc val spumant ce se izbeste de mine si ma spala zilnic de pacate.Te iubesc la nebunie si adorm iara sa visez usor la clipele ce maine ma urca pe un nor.